1. Articolul nu ar trebui să depăşescă 6.000 de cuvinte. Se recomandă utilizarea fontului Times New Roman (TNR) 12, la un singur spaţiu. Lucrarea trebuie redactată atât în limba română, cu semne diacritice, cât şi în limba engleză. Autorii sunt rugaţi să verifice corectitudinea gramaticală şi a terminologiei, atât a rezumatului, cât şi a lucrării. Articolul va fi transmis pe adresa de email manuscript.val@anevar.ro sau va fi încărcat pe site-ul revistei. Drepturile de autor și alte drepturi asupra articolelor sunt reținute de autori. Permisiunea pentru preluarea lucrărilor poate fi acordată numai de autori, care trebuie contactați direct.

2. Pentru redactarea articolului se va uiliza template-ul Microsoft Word atașat mai jos.

3. Autorii vor trimite separat o scurtă autobiografie care include:

   Deoarece articolele vor fi recenzate de trei recenzori independenţi, autorii nu vor fi identificaţi în cuprinsul articolului.

   • nume şi prenume;
   • afiliere instituţională;
   • adresa de e-mail;
   • date de contact;
   • o scurtă biografie profesională.

4. Titlul articolului trebuie să fie scurt şi să reflecte tema studiului realizat în cadrul articolului.

5. Pentru prezentarea în mod clar a informaţiilor, articolul trebuie divizat în sub-secţiuni (de exemplu: Introducere, Prezentarea unor studii realizate pe tema articolului, Metodologia de cercetare, Rezultate obţinute, Concluzii).

6. Autorii trebuie să furnizeze un rezumat al articolului (200 – 250 cuvinte), care prezintă:

   • Scopul studiului;
   • Metodologia utilizată în cuprinsul studiului;
   • Rezultatele obţinute;
   • Limite ale cercetării şi implicaţiile acestora;
   • Implicaţii practice;
   • Originalitatea şi valoarea studiului.

7. Autorii trebuie să indice trei până la şase cuvinte cheie ce fac referire la principalele teme tratate în cadrul articolului.

8. Sub cuvintele cheie, autorii trebuie să indice clasificarea JEL a articolului, identificată în funcţie de tema articolului (detalii la adresa de internet: https://www.aeaweb.org/econlit/jelCodes.php).

9. Subtitlurile trebuie să fie scurte, cu aldine, numerotate consecutiv.

10. Introducerea va cuprinde prezentarea problemei analizate, de ce şi pentru cine este aceasta importantă.

11. Concluziile vor informa cititorii, în mod clar, despre rezultatul cercetării şi trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele stabilite în cadrul introducerii. Acestea vor descrie implicaţiile rezultatelor cercetării, evaluării, analizei financiare, etc. Pe cât posibil, vor fi plasate în anexe analizele matematice detaliate sau tabelele, în format tip vedere.

12. Notele de final vor fi utilizate doar dacă sunt absolut necesare şi trebuie identificate în text prin numere consecutive în paranteze pătrate şi inserate la finalul articolului. Nu se utilizează note de subsol.

13. Imaginile (tabele, diagrame etc.) create în MS Word, MS PowerPoint, MS Excel trebuie să aibă o bună calitate şi să fie salvate în formatul original şi transmise în formă electronică în cadrul articolului, dar și separat de articol, în format editabil. Acestea trebuie să aibă titlu şi să fie numerotate consecutiv cu numere arabe. Dacă se redă o imagine/ tabel care a fost publicat(ă) anterior, autorii trebuie să indice în partea de jos a acesteia sursa (scrisă cu font 10, TNR).

14. Tabelele trebuie incluse în manuscris. Autorii trebuie să se asigure că indicii, exponenţii sau asteriscurile sunt poziţionate lângă elementele relevante şi există, în subsolul tabelului sau imaginii, explicaţiile corespunzătoare (scrise cu font 10, TNR).

15. În cazul referirilor la alte publicaţii trebuie să fie atent verificată completitudinea, acurateţea şi coerenţa acestora. Autorii trebuie să citeze publicaţiile în text, indicând fie numele primului autor, de exemplu (Siegel, 2002), fie al ambilor autori, de exemplu (Mehra şi Prescott, 1988) sau al celor trei sau mai multor autori, de exemplu (Jakkilinki et al., 2007). În cazul referirii la o idee regăsită în mai multe publicații, enumerarea referințelor se face în ordine cronologică. De exemplu: (Mehra şi Prescott, 1988; Siegel, 2002 și Jakkilinki et al., 2007).

16. În cazul preluării exacte a unui text dintr-o publicație, se va scrie textul între ghilimele și se va menționa și numărul paginii, alături de autor(i) și an. De exemplu: „Tipul valorii pe baza căruia urmează să se facă evaluarea se alege cu mare atenție în funcție de scopul evaluării.” (Bene, 2012, 16).

17. Toate referințele din text trebuie să se regăsească în lista de referinţe (bibliografie) scrisă în ordine alfabetică (cu font 11, TNR):

    • În cazul cărţilor: nume, iniţială prenume (an), Titlul cărţii. Ediția. Locul publicării: Editura, paginile.
      De exemplu:

      Siegel, J. J. (2002), Stocks for the Long Run. Ediţia a 3-a. New York: Irwin, 20–26.

    • În cazul capitolelor de cărţi (coordonate de unul sau mai mulți editori): nume, iniţială prenume (an), „Titlul capitolului”, în inițială prenume, nume (ed.), Titlul cărții. Ediția. Locul publicării: Editura, paginile.
      De exemplu: 

      Francke, M. K. (2008), „The Hierarchical Trend Model”, în T. Kauko și M. d’Amato (ed.), Mass Appraisal Methods. Ediţia 1. Oxford: Blackwell Publishing, 164-180.

    • În cazul articolelor din reviste: nume, iniţială prenume (an), „Titlul articolului”, Numele revistei volum (număr): paginile.
      De exemplu:

      Banfi, S., M. Farsi, M. Filippini, și M. Jakob (2008), „Willingness to Pay for Energy-Saving Measures in Residential Buildings”, Energy Economics 30: 503–516.

    • În cazul prezentărilor la conferinţe: nume, iniţială prenume (an), „Titlul prezentării”, în volumul conferinţei Titlul volumului conferinţei, locul publicării: editor, paginile.
      De exemplu:

      Hui, J.W. și D.E. Culler (2008), „IP Is Dead, Long Live IP for Wireless Sensor Networks”, în volumul conferiţei ACM Conference on Embedded Network Sensor Systems. Ediţia a 6-a. New York: ACM Press, 15–28.

    • În cazul rapoartelor de cercetare (engl. working papers): nume, iniţială prenume (an), „Titlul raportului de cercetare”, working paper [număr, dacă este disponibil], instituţia sau organizaţia, locul organizării.
      De exemplu:

      Fernandez, P. (2008), „The Equity Premium Puzzle: High Required Equity Premium, Undervaluation and Self Fulfilling Prophecy”, working paper nr. 1274816, IESE Business School, Barcelona.

    • În cazul surselor electronice: dacă este disponibilă on-line, trebuie indicată la sfârşitul listei de referinţe adresa completă, precum şi data la care a fost accesată sursa.
      De exemplu:

      Damodaran, A. (2010), „The Equity Risk Premium: Determinants, Estimation and Implications: The 2010 Edition”, http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/ (accesat la 31 martie 2010).

      Adresele de internet consultate fără indicarea autorului, trebuie incluse fie în paranteze în cuprinsul articolului, fie, de preferat, indicate ca notă la finalul articolului (număr roman în paranteze pătrate în text, urmate de adresa URL completă).

Stimați autori, va mulțumim pentru interesul arătat publicației noastre.

Recenzarea este o etapă foarte importantă a procesului de publicare a lucrărilor academice, este fundamentul întregului sistem. Procesul de recenzare are la bază principiul double blind peer review ceea ce înseamnă că identitatea autorului este ascunsă recenzorului, și invers, identitatea recenzorului este ascunsă autorului pe tot parcursul analizei. Procesul de recenzare vizează relevanţa ştiinţifică a articolelor şi reprezentativitatea acestora pentru domeniul evaluării bunurilor.

Etapa 1

Editorul-șef al revistei face o evaluare iniţială a relevanţei ştiinţifice a articolului propus spre publicare şi nominalizează recenzorii, dintre membrii Consiliului academic și profesional al revistei, astfel încât specializarea acestora să corespundă temei propuse de autor și să aibă experiență adecvată pentru o analiză amănunțită a lucrării.

Etapa 2

Recenzarea este realizată simultan de către cei doi membri ai Consiliului academic și profesional al revistei, desemnați la etapa anterioară. În caz de balotaj, articolul este recenzat de către un al treilea membru.

Criteriile avute în vedere pentru recenzarea lucrării sunt: originalitatea lucrării, structura articolului, cercetarea anterioară, corectitudine din punct de vedere gramatical și ortografic, aspecte ce țin de etică.

Etapa 3

Pe baza recomandărilor recenzorilor, editorul-șef decide dacă un articol va fi acceptat pentru publicare ca atare sau cu unele revizuiri solicitate ulterior autorilor (pe baza sugestiilor recenzorilor), ori dacă va fi refuzat pentru publicare.

Etapa 4

În ordinea listei de aşteptare, articolele sunt publicate în revistă.

Etapa 5

După acceptarea articolului propus spre publicare şi apariţia acestuia în revistă, autorul va primi un exemplar gratuit din numărul de revistă în care a publicat articolul.

Autorii sunt responsabili de clarificarea dreptului de utilizare a informaţiilor cuprinse în articole.