Revista de Evaluare - Volumul 15 (2)
APLICAREA ANALIZEI CELEI MAI BUNE UTILIZĂRI
Autor: Appraisal Institute
Cea mai bună utilizare a unei proprietăți este utilizarea probabilă care, în mod rezonabil, conduce la cea mai mare valoare. Putem să ne gândim la analiza celei mai bune utilizări ca la finalul logic al unui șir de proceduri de analiză a pieței, pornind de la studiul ariei de piață a unei proprietăți, trecând prin studiile de vandabilitate mai detaliate, iar apoi prin analiza financiară a alternativelor, cu scopul de a determina utilizarea cea mai profitabilă, ajungând în cele din urmă la analiza rezultatelor și la concluzia finală privind cea mai bună utilizare, precum și cel mai probabil cumpărător. Toate aceste forme de analiză reprezintă procese corelate care măsoară potențialul economic al utilizărilor alternative ale proprietății imobiliare. Acest articol prezintă o trecere în revistă a pașilor din procesul de analiză a celei mai bune utilizări.
PRINCIPIILE CALCULĂRII INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ AI MODELELOR AUTOMATE DE EVALUARE
Autor: Hans R. ISAKSON, Mark D. ECKER și Lee KENNEDY
O analiză a 5,3 milioane de vânzări de locuințe sugerează existența unor deficiențe fundamentale în modul în care furnizorii de modele automate de evaluare (AVM) calculează în prezent indicatorii de performanță ai AVM, în special abaterea standard previzionată. Analiza demonstrează că metodologia utilizată pentru a calcula valorile indicatorilor de performanță are o influență semnificativă asupra credibilității AVM. Acest articol propune metodologii consecvente pentru a calcula indicatorii de performanță ai AVM astfel încât aceștia să fie conformi cu principiile de evaluare recunoscute și să permită o evaluare și o comparație consecventă a performanței AVM. Studierea AVM în baza unui studiu de caz ilustrează faptul că nerespectarea acestor principii generează valori exagerat de optimiste ale indicatorilor de performanță ai AVM.
REZULTATELE URMĂRIRII DEFORMAȚIILOR UNEI CONSTRUCȚII COMERCIALE UTILIZATE ÎN ESTIMAREA DEPRECIERII FIZICE ÎN SCOPUL IMPOZITĂRII
Autor: Alexandra-Nadia CÎRDEI
Urmărirea deformațiilor unei construcții, indiferent de destinația acesteia, este o etapă deosebit de importantă din viața unei construcții, care poate atrage atenția asupra deteriorării acesteia înainte ca deteriorarea să afecteze structura de rezistență a construcției sau, chiar mai important, înainte să afecteze mediul în care este amplasată și/sau să pună în pericol persoanele care o utilizează temporar sau permanent. Urmărirea deformațiilor unei construcții este necesar a fi efectuată la intervale regulate de timp conform Ordinului 847/2014, iar rezultatele acestei activități specifice ingineriei geodezice stau la baza unui sistem decizional important. În urma analizei rezultatelor deformațiilor, se poate determina dacă acestea se încadrează sau nu într-un interval normal al criteriilor de exploatare în siguranță și se poate determina cu exactitate zona în care este nevoie de reparații de o amploare mai mică sau mai mare, acolo unde este cazul. În afara utilității raportului de analiză a urmăririi comportării în timp a unei construcții pentru asigurarea integrității ei și a mediului în care se află, rezultatele obținute în urma lucrărilor de urmărire a comportării în timp a terenurilor și construcțiilor pot fi utilizate și pentru alte scopuri. Unul dintre acestea este determinarea stării tehnice actuale a unei construcții, mai ales atunci când deformațiile apărute depășesc valorile normale în ciuda unei utilizări optime a construcției analizate și estimarea deprecierii fizice normale pornind de la starea tehnică astfel determinată. Această lucrare a fost realizată pornind de la rezultatele a cinci etape de urmărire a comportării în timp a unei construcții comerciale cu scopul de a demonstra utilitatea luării în considerare a acestui tip de rezultate atunci când construcția este evaluată în scopul impozitării, pentru a obține date de intrare mai detaliate pentru estimarea deprecierii fizice a acesteia.
APRECIERI PRIVIND SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE A PROFESIEI CONTABILE ȘI A PROFESIEI DE AUDIT DIN ROMÂNIA
Autor: Dragoș Andrei STOICA
O dată cu rapiditatea expansiunii globalizării, complexitatea problemelor apărute în sfera de realizare și reglementare a afacerilor și profesiilor a crescut semnificativ. În mod specific, globalizarea a condus în domeniul contabilității la apariția de modele și standarde internaționale care prin transpunerea lor la nivel local devin inovații. În România, după căderea comunismului, devine aparentă necesitatea dezvoltării unui sistem de supraveghere a profesiilor contabile și de audit, care să se bazeze pe transparență și deschidere. Schimbările bruște în ceea ce privește sistemul contabil, apropierea exacerbată a fiscalității de contabilitate, precum și instabilitatea economică din anii 1990, au condus la formarea organismelor profesionale, precum și a structurii de supraveghere a profesiei. În ultimii ani, o constelație de factori, de la criza financiară din 2008 în care a fost pusă la îndoială independența profesiilor de contabilitate și audit, până la instabilitatea politică din ultimul deceniu, au creat premisele reformării sistemului de supraveghere al profesiilor. În acest articol, o să prezint și analizez opiniile a 15 actori ce au deținut sau dețin poziții importante în structura de supraveghere, pentru a putea sublinia trendul și impactul pe care aceste schimbări l-au avut asupra profesiilor. Actorii intervievați identifică un set de cinci elemente fundamentale fără de care supravegherea profesiilor în România nu poate avea succes: independența organismului de supraveghere, dezvoltarea unui sistem legislativ performant, claritatea legislativă a scopului, obiectivelor și instrumentelor organismului de supraveghere (OS), modernizarea sistemului de supraveghere, dezvoltarea unor relații mai solide între profesiile de contabilitate și audit.
Contul meu
Pentru a putea descărca revista trebuie
să aveți un cont gratuit de utilizator.
